Parohia Precupetii Vechi

Biserica Tuturor Sfintilor

inapoi la prima pagina

POSTURI SI DEZLEGARI

POSTURILE

Posturile de peste an si pricinile pentru care tinem aceste posturi sunt:

Sfantul si Marele Post, care se mai numeste si Postul Patruzecimii, Paresimile sau Postul Pastelui, este randuit pentru curatirea sufletului prin ajunare, rugaciune, milostenie, spovedanie si impartasirea cu sfintele Taine. El inchipuieste postul cel de patruzeci de zile al Mantuitorului. Tine 7 saptamani. Sta in legatura cu Pastele, sarbatoare cu data schimbatoare. De aceea inceputul acestui post este aratat in calendarul fiecarui an.

In acest post nu mancam: carne, oua si branza. De asemenea postim de peste, vin si ulei. Mancam deci numai bucate fara unsoare, legume si poame.

Cu deosebita evlavie se cuvine sa postim saptamana de la inceputul Postului Mare si saptamana Patimilor. Astfel, in saptamana de la inceputul Marelui Post: luni si marti se mananca numai o data pe zi - seara - paine si apa. Iar in Saptamana Patimilor - afara de joi, cand servim doua mese - se mananca la fel. in Vinerea si Sambata Mare e post negru, adica nu se mananca nimic. Bolnavii au voie sa manance bucate cu ulei si sa bea vin in Postul Mare.

Postul Sfintilor Apostoli sau al Sampetrului s-a asezat in Biserica in cinstea sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a celorlalti apostoli, fiind un nou prilej de inaltare a sufletului. Sta in legatura cu Pastele si cu Pogorarea Sfantului Duh, care se muta. De aceea nu incepe la o data sorocita, ci tine cand mai mult, cand mai putin. Lasam sec intotdeauna in Duminica Tuturor Sfintilor (prima duminica dupa Rusalii), seara, si postim pana la 29 iunie - ziua sfintilor Apostoli, care, daca va cadea miercurea sau vinerea, nu mancam dulce, insa cu dezlegare la peste, ulei si vin.

In acest post nu mancam: carne, oua si branza. Luni, miercuri si vineri mancam fara ulei si fara vin. Marti si joi se dezleaga undelemnul si vinul; iar sambata si duminica gatim peste, bucate cu ulei si avem voie la vin. Daca in zilele de luni, miercuri si vineri praznuim vre-un sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra (†), mancam peste, ulei si bem vin; iar de cade miercurea sau vinerea mancam numai ulei si vin. intamplandu-se miercurea sau vinerea vreun sfant cu priveghere sau hramul Bisericii, se dezleaga la ulei, la vin si la peste.

Postul Sfintei Marii sau al Satamariei, numit si Postul lui august, se tine in cinstea Nascatoarei de Dumnezeu, care inainte de adormire a petrecut in neincetata rugaciune si ajunare. Dureaza doua saptamani: de la 1 la 15 august. Lasam sec la 31 iulie - iar daca aceasta zi va fi intr-o miercuri sau vineri, lasam sec la 30 iulie. De asemenea, daca Adormirea Maicii Domnului cade in zi de post, mancam dulce a doua zi, adica la 16 august, iar in ziua Adormirii mancam peste. Nu mancam in acest post: carne, branza, oua si peste. Ulei si vin, numai sambata si duminica.

Postul Nasterii Domnului sau al Craciunului ne da putinta curatirii trupesti si sufletesti si un bun prilej pentru spovedanie si impartasirea cu Sfintele Taine. El inchipuieste ajunarea de 40 de zile a proorocului Moise precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. Dupa cum aceia asteptau venirea lui Mesia, cu post si cu rugaciune, asa se cuvine sa astepte crestinii si sa intampine prin ajunare pe Cuvantul lui Dumnezeu, nascut din Fecioara Maria.

Acest post tine 40 de zile: de la 15 noiembrie la 25 decembrie. Lasam sec in seara Sf. Filip, la 14 noiembrie. Daca aceasta zi cade miercurea sau vinerea incepem postul in seara zilei de 13 noiembrie.

Postim de: carne, oua si branza. Luni, miercuri si vineri mancam bucate fara ulei si fara vin. Marti si joi se dezleaga undelemnul si vinul; iar sambata si duminica dezlegare la peste, ulei si vin. Daca in zilele de luni, miercuri si vineri praznuim vre-un sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra (†), mancam ulei si bem vin; iar daca va cadea hramul Bisericii sau o sarbatoare cu cruce rosie (†), atunci este dezlegare si la peste. Marti si joi mancam peste, ulei si bem vin cand cade in aceste zile vre-un sfant mare, hramul sau sarbatoari cu cruce rosie. in ziua de Ajun se mananca tocmai seara si anume: grau fiert indulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de faina, caci cu seminte a ajunat Daniel proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au inchipuit - mai inainte - nasterea lui Hristos. La Craciun, in orice zi ar cadea, mancam dulce.

ZILE DE POST DIN CURSUL ANULUI

Afara de cele patru posturi, Biserica Ortodoxa a instituit pentru credinciosii sai sa ajuneze si in anumite zile de peste an, pentru a fi impreuna partasi patimilor Domnului si sa se invredniceasca de mijlocirea pe langa Dumnezeu a sfintilor in cinstea carora postesc. Aceste zile sunt:

Miercurile si vinerile - miercurea, pentru ca in aceasta zi s-au sfatuit vrajmasii sa vanda pe Hristos, iar vinerea fiindca in aceasta zi a fost rastignit Mantuitorul. Aceste zile sunt intocmai cu Postul Mare.

Ajunul Bobotezii, la 5 ianuarie. in aceasta zi crestinii postesc mancand numai o data seara bucate fara ulei si nu beau vin sau, daca vor, nu mananca nimic. Astfel ne pregatim sa luam Aghiazma Mare a doua zi.

Ziua Sfintei Cruci, la 1 august, se praznuieste in amintirea patimilor Domnului. Se mananca ulei si se bea vin.

Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul, la 29 august, este praznic de intristare pentru uciderea celui mai aspru postitor si mai aprins vestitor al pocaintei.

Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, aminteste aducerea Crucii la Ierusalim, dupa ce fusese rapita de Hosroe, imparatul persilor, in sec. VII.

DEZLEGARI

ZILE DE POST IN CARE SE MANANCA DE DULCE

Pentru bucuria invierii Domnului, a Pogorarii Sfantului Duh, pentru prisosirea postului sau din pricina unor eretici cu care nu trebuie sa semene nicidecum crestinul, Sfanta Biserica dezleaga sa mancam de dulce in anumite zile de post, dupa cum urmeaza:

Miercurile si vinerile din Saptamana "Vamesului si Fariseului", din Saptamana Branzei (cand mancam oua, branza, lapte), din Saptamana Luminata ( intre Pasti si Duminica lui Toma), din Saptamana Rusaliilor (de la Pogorarea Sfantului Duh pana la Duminica Tuturor Sfintilor) si cele dintre Craciun si Boboteaza (afara de ajunul Bobotezei - cand postim). Aceste miercuri si vineri sunt insemnate in calendar cu cuvantul "harti".

De asemenea cand Craciunul sau Botezul Domnului cad intr-o miercuri sau vineri, tot dulce.

ZILELE POSTURILOR IN CARE MANCAM PESTE

Insemnatatea unor praznice imparatesti si a unor sfinti este asa de mare incat sfintii parinti au dezlegat mancarea de peste in posturile aspre. Aceste praznice si sfinti sunt:

In Postul Mare: Buna Vestire, la 25 martie si Duminica Floriilor.

In postul Adormirii Maicii Domnului: Schimbarea la Fata, la 6 august.

In postul Craciunului: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, 21 noiembrie, chiar daca ar cadea miercurea sau vinerea. De asemenea mancam peste in lunile, miercurile si vinerile acestui post, daca in aceste zile cade hramul Bisericii din enoria noastra.

In sfarsit, se dezleaga la peste zilele cu sfinti insemnati, precum: 23 si 30 noiembrie, 4, 5, 6, 9, 16 si 20 decembrie, daca aceste zile cad marti sau joi. La fel se aplica si in cazul in care matea sau joia cade hramul Bisericii.

ZILELE POSTURILOR CU DEZLEGARE LA ULEI SI VIN

Pentru asprimea postului si pentru slabiciunea trupului omenesc, precum si pentru cinstirea zilelor in care se savarseste sfanta Liturghie, canoanele Bisericii ingaduiesc crestinilor dezlegare la ulei si vin in zilele urmatoare:

In Postul Mare: sambetele si duminicile; in ziua de 24 februarie: Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul; la 9 martie: Sf. 40 de mucenici; la Buna Vestire, cand cade in ziua de Joia Mare sau in Vinerea sau Sambata din Saptamana Patimilor.

In postul Craciunului: la 23 si 30 noiembrie; la 4, 5, 6, 9, 16 si 20 decembrie, daca aceste zile cad luni, miercuri sau vineri - deoarece in aceste zile se praznuiesc sfinti mai insemnati.

Sfarsit si lui Dumnezeu lauda!

inapoi la prima pagina